Cum m-am hotarat?
Pai voiam mai demult, doar ca abia acum am gasit cu cine (trebuie sa fii un pic zalud ca sa incerci asta) si unde (daca stiam ca nu trebuie sa mergi asa departe....)
Unde?
Vezi aici
Cum a fost?
A fost cum nu a mai fost nicio alta experienta.
A fost mult mai mult decat ma asteptam.
Cand am intrat in sala si am vazut atmosfera m-am intrebat "Ce caut eu aici?".
Au urmat exercitiile de incalzire, pe care cu greu le-am facut si m-am intrebat in continuare "Si totusi ce caut eu aici?" Am ascultat instructiunile, am asteptat sa se urce cineva inaintea mea ca sa prind miscarea si am pornit si eu. Am urcat cu spor. Cred ca mai mult de frica :). Desi am urcat doar la 11m, cand ma uitam in jos, era cam departe...Dupa prima urcare a trebuit sa cobor. Desi primisem instructiuni clare sa ma las in coarda si sa ma imping in perete cu picioarele, m-am tinut de coarda ca si cand era viata mea in joc. Si uite asa a inceput febra mea musculara.
Cu apele curgand pe mine, cu palmele transpirate, dar cu adrenalina in vene am mai urcat de vreo 4 ori. Coborarile au fost din ce in ce mai spectaculoase. Mandra de mine, am intrat intr-un joc cu alte colege de catarat: instructorul a impletit corzile a trei cataratoare si ca sa ajungem sus trebuia sa desletim corzile trecand una peste alta sau pe sub alta. 
Un mic accident a fost cireasa de pe tort sau bomboana de pe coliva, mai bine zis: o colega s-a desprins de pe perete, iar coarda ei tensionata m-a taiat pe gat. Data viitoare voi fi mai atenta.Daca mai vreau?
Categoric da.
Ce am invatat?
Cate putin despre stapanirea de sine si inca putin despre increderea in ceilati si spiritul de echipa.
Multumiri Adinei ca mi-a sugerat sa merg. Multumiri lui Marius, instructorul, pentru ca va scriu acum relativ intreaga. Si nu in ultimul rand multumiti lui Razvan, ca m-a tinut in coarda, ca a facut glumite si poze.
f frumos, vreau si eu.
RăspundețiȘtergere